Sari la conținut

Trimurti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Trimurti: Brahma, Vishnu, Shiva

Trimurti (în sanscrită: त्रिमूर्तिः trimūrti) este trinitatea hindusă, un concept religios în Hinduism în care funcțiile cosmice ale creației, menținerii și distrugerii sunt personificate prin intermediul a trei divinități, Brahma creatorul, Vishnu păstrătorul, și Shiva cel care distruge și transformă”.[1][2] Aceste trei divinități au fost numite triada Hindusă[3] sau Marea Trinitate,[4] adesea identificată prin formula „Brahma-Vishnu-Maheshwara”.

Trimurti este adesea reprezentată prin trei capete ce au același gât sau prin trei fețe ale aceluiași cap, fiecare privind într-o direcție diferită.

Evoluția Trimurti

[modificare | modificare sursă]
An art depiction of the Trimurti at The Hoysaleswara temple in Halebidu.
Trimurti, pictură de Andhra Pradesh

Perioada Puranică(300-1200 en) asistă la nașterea religiei post-vedice, ceea ce R. C. Majumdar numește „Hinduism sintetic”(cu sensul de sinteză).[5]

În această perioadă omogenitatea dispare, și are loc sinteza dintre Brahmanismul ortodox, ce păstra ramașițele vechii credințe și tradiții vedice, și diferitele denominațiuni religioase( Shivaism, Vishnuism și Shaktism) care deși erau acceptate ca ortodoxe totuși formau entități distincte.[6] Una din cele mai importante trăsături ale acestei perioade este spiritul de armonizare între tradiția ortodoxă și aceste denominațiuni.[7] Pe acest fond se impune conceptul de Trimurti. În privința spiritului acestei reconcilieri R. C. Majumdar spune:

Cea mai notabilă expresie a ei se poate regăsi în conceptul teologic de Trimurti, manifestarea Supremului în trei forme, Brahma, Vishnu și Shiva... Succesul acestei tentative poate fi discutat atâta vreme cat Brahma nu a câștigat niciodată o popularitate comparabilă cu cea a lui Shiva sau Vishnu, iar diferitele denominațiuni adesea au înțeles Trimurti ca o manifestare trinitară a propriului zeu venerat pe care îl considerau [:en:Brahman| Brahman] sau Absolutul. [8]

Surse literare

[modificare | modificare sursă]

Exegeții acestui domeniu consideră că rădăcinile Trimurti se pot identifica chiar în Vede. Originile Trimurti pot fi urmărite până în Rig Veda, unde se găsește prima exprimare a divinității sub forma a trei aspecte. În Rig Veda, cel mai important element, focul, este conceput în trei forme: în/pe pământ ca Agni(Foc); ca trăznet luminous Vidyut; și sub forma soarelui ca Surya. Mai târziu în Maitrayaniya Upanishad versetul 4.5 este consemnat că meditația asupra Unului îl revelează ca fiind întrupat într-o serie de entități trinitare, una din acestea fiind triada zeilor Brahma Rudra și Vishnu. [9]

Sculptură în piatră Trimurti VatPhou

Până la perioada în care au fost compuse marile epopeii hinduse(Mahabharata și Ramayana)(500-100 îen), Shiva și Vishnu își cîstigaseră deja locul în fruntea panteonului hindus. În interiorul epopeilor există tentative de a identifica pe Shiva cu Agni, zeul focului căruia îi este acordată cea mai mare importanță în Vede. Spre exemplu într-un pasaj din Mahabharata, brahminii(preoții hinduși) pretind ca Agni ar fi Shiva. În privința lui Vishnu, acest zeu deja ocupă un loc in mitologia vedică, ocazional fiindu-i atribuită supremația ca dumnezeu suprem in persoană. Faimoasa sa apariție în Bhagavadgita, sub forma lui Krishna nu face decât să îi susțină aceasta reputație. Totuși, în epopei, cei trei zei ce ar reprezenta o singura mare entitate, nu joacă nici un rol. Abia în apendicele acestei lucrări (10660 ff) noțiunea de Trimurti este introdusă. Totuși, Brahma este în mare masură ignorat,în timp ce Vishnu și Shiva sunt considerate părți egale ale unei entități androginale numita Hari-Hara, o pereche ce aproape întrece în importanță trinitatea.

Abia dupa apariția Puranelor, un corpus mare de texte istorice și mitice hinduse, Trimurti devine o doctrină standard. Padma–Purana, un text vaishnava, explică originea celor trei forme de manifestare ale Supremului numit Vishnu: “Pentru a crea această lume, Spiritul Suprem îl creează din partea sa dreaptă pe Brahma. Pentru a menține această lume, creează din partea sa stângă pe Vishnu. Pentru a o distruge, l-a născut pe Shiva din mijlocul său. Unii venerează pe Brahma, alții pe Vishnu, iar alții pe Shiva. Aceștia trei fiind unu, credinciosul nu ar trebui să facă nici o separare între ei.” Aceasta este prima afirmație explicită despre esența comună a celor trei zei, ca părți ale principiului suprem.[10]

Identificarea lui Vishnu, Shiva și Brahma cu o singură ființă este puternic subliniată în Kurma Purana, unde în versetul 1.6 Brahman este venerat ca Trimurti; în 1.9 se pune accentul pe unitatea accestor trei divinități, iar versetul 1.26 reia aceeași temă[11]

Templul Tanjore

Reprezentările iconografice ale Trimurti apar pentru prima dată în jurul anului 500 en. Spre exemplu, celebra statuie Trimurti din insula Elephanta(langă Mumbai, India) a fost sculptată undeva între secolele 8 și 10 ale primului mileniu. Aceasta sculptură este atribuită dinastiei Rashtrakutas a Manyakhetei, care a domnit în sudul și centrul Indiei în acea perioadă și a folosit imaginile Trimurti ca pe o emblemă proprie. În această imagine Shiva este reprezentat ca manifestând toate cele trei aspecte ale lui Dumnezeu.

Cele trei divinități din Trimurti

[modificare | modificare sursă]

Cele trei divinități ale Trimurti reprezintă trei roluri distince pe care Dumnezeu și le asumă în Creație, de creator, menținător și distrugător sau judecător, roluri care sunt asociate cu Brahma(Creatorul), Vishnu ( Menținătorul), și Shiva( Cel care distruge ceea ce este rău și nefolositor sau cel care transformă)

Semnificații si interpretări

[modificare | modificare sursă]

Trimurti a fost interpretată în diferite moduri, cel mai adesea în relație cu cosmologia. Cea mai larg raspândită credință susține că cei trei zei ce formeză trinitatea reprezintă, pământul, apa și focul. Pământul este văzut ca origine și suport al vieții si este considerat a fi Brahma. Apa este vazută ca susținător al vieții și este reprezentată de Vishnu. Focul consumă și transformă viața și de aceea este asimilat lui Shiva.

Cei trei membrii ai trinității mai pot sa corespundă celor trei planuri ale conștiintei: planului spiritual - elementul spiritual este reprezentat de Brahma, planului psihic - elementul psihic e reprezentat de Vishnu, planului fizic - elementul fizic fiind reprezentat de Shiva. În planul psihic, Brahma rezumă gândurile intuitive și creative, Vishnu reprezintă inteligența, iar Shiva emoțiile. În planul fizic, Brahma este cerul, Vishnu este Soarele iar Shiva este Luna. Brahma este începutul, Vishnu mijlocul iar Shiva sfarsitul.

Brahma, Vishnu şi Shiva aşezaţi pe lotuşi împreună cu consoartele lor, ca1770

Diferitele stadii ale existenței omului au fost asociate cu Trimurti. Primul dintre ele care rerezintă celibatul(puritatea, fecioria) și studiul (Brahmacharya Ashram), este reprezentat de Brahma. Pe timpul acestei perioade, cunoașterea, reprezentată de consoarta lui Brahma, Saraswati – zeita studiului, maiestriei si cultivarii spiritului, este o companie individuală constantă. A doua faza, cea de adult și de cap de familie (Grihastha Ashram) este reprezentată de către Vishnu. Pe timpul acestei perioade, individul își îndeplinește obligațiile religioase și familiale, fiind preocupat de generarea bunăstării, care este necesară susținerii familiei. Pe timpul acestei perioade, bunăstarea este cea care este compania individului și este reprezentată de consoarta lui Vishnu, Lakshmi, zeița bunăstării și bogăției. A treia faza este aceea a senectuții (Vanaprastha Ashram) și este reprezentată de Shiva. Această fază marchează renunțarea la lumea materială pentru o viață austeră dedicată spiritualității. Această abordare a existenței este foarte veche fiind caracteristică perioadei vedice, când întreaga comunitate trecea prin aceste trei stadii existențiale, învatarea, asimilarea si formarea, apoi întemeierea unei familii, procreerea și asigurarea bunăstării familiei, iar apoi, undeva în jurul vârstei de 50 de ani, capul de familie se retrăgea în sihăstrie în apropierea unui sfant, ascet sau maestru spiritual pentru a se dedica exercițiilor spirituale. Adesea capul familiei pleca în sihăstrie și în căutarea mântuirii împreună cu soția, trăind numai cu strictul necesar într-o pădure. Această renunțare și dedicare spiritualității se consideră că este specifică Domnului Shiva. În această faza ultimă a vieții sale , individul caută să se unească cu Dumnezeu. Aceste trei faze ale existenței, la fel ca și Trimurti, culminează prin transcenderea în Unul, susținând idea că cei trei zei ai trinității sunt în realitate Unul și același Dumnezeu.

Marele filozof și sfânt Shankara (c. 788–820 C.E.) oferă încă o interpretare cosmolgică a Trimurti. În viziunea sa, Shiva reprezinta pe Nirguna Brahman(Dumnezeu fără atribute), Vishnu pe Saguna Brahman(Dumnezeu cu atribute) iar Brahma, Mintea Universală. Astfel Brahma este asociat cu puterea creatoare a Ființei, în timp ce Vishnu cu Logosul Divin(Înțelepciunea sau Cuvântul), iar Shiva este asociat cu energia sau puterea de transformare a divinității( Focul, Respirația sau Spiritul (Duhul)).[10]


Trimurti astăzi

[modificare | modificare sursă]
Sanctuar Trimurti ridicat în 1989 în centrul Bangkokului

Conceptul Trimurti este cel mai bine păstrat în Smartism, o denominațiune contemporană a Hinduismului ce urmează filozofia Vedanta, ce susține că divinități precum Vishnu sau Shiva sunt diferite forme manifestate ale lui Dumnezeu (Brahman), care este fără formă, fără nume și fără alte caracteristici. Aceste forme ale lui Dumnezeu au un rol euristic, de a oferi o formă fizică divinității supreme care este incomprehensibilă. Aceste forme perceptibile, aceste personificări ale lui Dumnezeu permit adepților Smarta să se apropie de țelul lor în timpul meditației și adorării, fiind un ajutor în evoluția spirituală al carei scop suprem este unirea cu Dumnezeu.

Atât vishnuismul cât și shivaismul consideră totuși că atât Vishnu(împreuna cu întrupările sale), sau Shiva în cazul shivaiților, sunt superiori, forme ale lui Dumnezeu în comparație cu care toate celelalte pălesc. Fie că adoră pe Shiva sau Vishnu ca formă personalizată a lui Dumnezeu, Unicul Dumnezeu(Brahman) este văzut în ambele tradiții ca spirit suprem ce transcende orice caracteristică personală, reprezentând esența monistică a universului. Deși Vishnu si Shiva și-au dezvoltat propriile tradiții devoționale monoteiste, Brahma încă rămâne într-o relativă obscuritate.

Viziunea Shakta asupra Trimurti - cei trei zei în fața Mamei divine Kali

Astăzi Brahma este aproape ignorant de catre credincioșii hinduși, în timp ce Vishnu și Shiva continuă să fie venerați în masă. India modernă nu are decât două temple dedicate exclusive lui Brahma, în contrast cu miile de temple dedicate celorlalte două zeități ale Trinității. Cel mai faimos templu închinat lui Brahma se află în Pushkar, statul Rajasthan. Celălalt templu dedicat lui Brahma este localizat în orașul Kumbakonam, (Thanjavur District) Tamil Nadu. Astfel, astăzi Brahma nu mai este atât de semnificativ pe cât a fost cândva în scrierile hinduse, atenția fiind îndreptată asupra altor zeități considerate importante cum ar fi Shakti, Mama divină ce ia locul lui Brahma ca și Creator/Sursă. Ca și în cazul credincioșilor ce urmează pe Shiva sau Vishnu și care văd în aceștia pe Dumnezeu manifestandu-se și întrupând toate cele trei persoane ale trinității, cei care venerează pe Shakti consideră că cele trei forme ale Trimurti iau naștere din mama Divină, fiind forme ale naturii(manifestării) ei. [10]

  1. ^ For quotation defining the trimurti see Matchett, Freda. "The Purāṇas", in: Flood (2003), p. 139.
  2. ^ For the Trimurti system having Brahma as the creator, Vishnu as the maintainer or preserver, and Shiva as the transformer or destroyer see: Zimmer (1972) p. 124.
  3. ^ For definition of trimurti as "the unified form" of Brahmā, Viṣṇu and Śiva and use of the phrase "the Hindu triad" see: Apte, p. 485.
  4. ^ For the term "Great Trinity" in relation to the Trimurti see: Jansen, p. 83.
  5. ^ For dating of Puranic period as c. CE 300-1200 and quotation, see: Majumdar, R. C. "Evolution of Religio-Philosophic Culture in India", in: Radhakrishnan (CHI, 1956), volume 4, p. 47.
  6. ^ For characterization as non-homogeneous and including multiple traditions, see: Majumdar, R. C. "Evolution of Religio-Philosophic Culture in India", in: Radhakrishnan (CHI, 1956), volume 4, p. 49.
  7. ^ For harmony between orthodox and sectarian groups, see: Majumdar, R. C. "Evolution of Religio-Philosophic Culture in India", in: Radhakrishnan (CHI, 1956), volume 4, p. 49.
  8. ^ For quotation see: see: Majumdar, R. C. "Evolution of Religio-Philosophic Culture in India", in: Radhakrishnan (CHI, 1956), volume 4, p. 49.
  9. ^ "Brahma, Rudra and Vishnu are called the supreme forms of him. His portion of darkness is Rudra. His portion of passion is Brahma. His portion of purity is Visnu" Maitri Upanisad [5.2]
  10. ^ a b c http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Trimurti#fn_1
  11. ^ For references to Kūrma Purana see: Winternitz, volume 1, p. 573, note 2.
  • Basham, A. L. (1954). The Wonder That Was India: A Survey of the Culture of the Indian Sub-Continent Before The Coming of the Muslims. New York: Grove Press, Inc.,.
  • Courtright, Paul B. (1985). Gaṇeśa: Lord of Obstacles, Lord of Beginnings. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-505742-2.
  • Flood, Gavin (1996). An Introduction to Hinduism. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-43878-0.
  • Flood, Gavin (Editor) (2003). The Blackwell Companion to Hinduism. Malden, MA: Blackwell Publishing Ltd.. ISBN 1-4051-3251-5.
  • Grimes, John A. (1995). Ganapati: Song of the Self. SUNY Series in Religious Studies. Albany: State University of New York Press. ISBN 0-7914-2440-5.
  • Jansen, Eva Rudy (2003). The Book of Hindu Imagery. Havelte, Holland: Binkey Kok Publications BV. ISBN 90-74597-07-6. Eighth printing; First published 1993.
  • Radhakrishnan, Sarvepalli (Editorial Chairman) (1956). The Cultural Heritage of India. Calcutta: The Ramakrishna Mission Institute of Culture. Second edition, four volumes, revised and enlarged, 1956 (volume IV).
  • Winternitz, Maurice (1972). History of Indian Literature. New Delhi: Oriental Books Reprint Corporation. Second revised reprint edition. Two volumes. First published 1927 by the University of Calcutta.
  • Zimmer, Heinrich (1972). Myths and Symbols in Indian Art and Civilization. Princeton, New Jersey: Princeton University Press. ISBN 0-691-01778-6.
  • Friedrichs, Kurt. "Trimurti." In The Encyclopedia of Eastern Philosophy and Religion. edited by S. Schumacher, and Gert Woerner. Boston: Shambhala, 1994. 379. ISBN 0-87773-433-X
  • Long, J.B. "Trimurti." In The Perennial Dictionary of World Religions, Keith Crim, ed. San Francisco: Harper San Francisco, 1989. 766-767. ISBN 0-06-061613-X
  • Moor, Edward. The Hindu Pantheon. New Delhi: Cosmo Publications, 2000. ISBN 81-7755-029-2
  • Tapasyananda, Swami. Bhakti Schools of Vedanta. Hollywood, CA: Vedanta Press and Catalog, 1991. ISBN 81-7120-226-8

Legături externe

[modificare | modificare sursă]